joi, 31 martie 2011

HOWLITUL ŞI TURKENITUL




Revista Comorile Pământului nr. 28, howlitul;

Postez aici poze cu: turkenitul de la revistă (cel albastru) şi un howlit din colecţia proprie (cel alb).


Howlitul, un mineral aşa-zis semipreţios, apare în comerţ sub forma colorată în albastru a sa, ce imită foarte bine turcoazul. Denumirea varietăţii albastre este, ca aluzie tocmai la asemănarea cu azuritul, turkenit.
Formează rareori cristale, fiind în mod compact cu aspect de porţelan, uneori de dimensiuni foarte mari, de 100 de kg.
Ocurenţa cea mai mare se află în următoarele zone: Canada (Nova Scotia) şi SUA (Los Angeles, San Bernardino, California). După ce howlitul este extras de aici, el este trimis în China pentru prelucrarea gemologică.
Numele său provine de la naturalistul canadian Henry How (1828-1979), care l-a descris prima oară în 1868.
În stare naturală, howlitul nu are putere de circulaţie gemologică, fiind colorat în albastru de turcoaz când poartă denumirea de turkenit.
Howlitul este poros şi prin urmare absoarbe foarte bine coloranţii. Turkenitul se prelucrează în forme similare turcoazei, adică caboşon, mărgele, camee sau intalii.

Bineînţeles, există şi mai multe varietăţi ce pot testa, prin duritatea specifică a fiecăruia, dacă este sau nu turcoaz: (pe scara Mohs, turcoazul are duritatea 5-6)
-datolitul-5 şi 5 jumătate
-magnezitul: 4 şi 4 jumătate
-howlitul-3 sau 4
Toate aceste varietăţi se dizolvă în acid clorhidric, ca şi turcoaza.

ORIGINI ŞI RĂSPÂDIRE
Howlitul apare în formaţiuni cu evaporite, şi se asociază de obicei cu boraţi, ca ulexitul şi boraxul.
Este caracteristic zonelor aride: se găseşte în deşertul Mojave, şi în ocurenţele din California.
Totodată, se găseşte şi în Canada, în Nova Scotia, şi localitatea Windsor, unde a fost descoperit de How.
Alte ocurenţe se mai găsesc în Germania, Mexic, Serbia, Slovacia şi Turcia.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE
HOWLIT
  • Clasă: silcaţi, grupul borsilicaţi
  • Sistem de cristalizare: ortorombic sau monoclinic
  • Formulă chimică: Ca2B5SiO9(OH)5
  • Duritate: 3-4
  • Densitate: 2,53-2,58-2,59
  • Clivaj: absent
  • Spărtură: concoidală şi neregulată
  • Culoare: alb, alb-cenuşie
  • Urmă: albă
  • Luciu: sticlos
  • Fluorescenţă: azurie, în special pentru eşantioanele provenite din California

3 comentarii:

  1. Alexandru, felicitari pentru postare, multe informatii utile, as avea o obiectie la fotografii. Sunt convins ca pui mult suflet si e de apreciat, dar in imagini nu se reflecta ceea ce ai vrut sa arati. Iti recomand sa ai lumina buna si sa lasi imaginea sa vorbeasca de la sine. Fa mai multe fotografii si selecteazale pe cele bune. Am sa revin pe blogul tau.

    RăspundețiȘtergere
  2. Informativ ca intotdeauna! Esantionul alb e superb, sustin in continuare ca era mult mai reusit daca nu il vopseau. Ma bucur ca ai reusit si de data asta sa pui poze si individuale chiar! Frumos! Ne vedem Miercurea viitoare da? :)

    RăspundețiȘtergere
  3. @Tudor-asa o sa fac.app, mersi de complimente...
    @Carmen: multumesc! sigur ca ne vedem! o sa postez despre amazonit! dar pana atunci mai postez despre ankerit, si multe alte minerale :)

    RăspundețiȘtergere

Salut! aştept comentariile voastre referitoare la postare şi blog!